Beclean
Cum pleci din Făgăraş spre Est, nici nu apuci să guşti din plăcerea de a conduce, că ai şi ajuns în Beclean.
Satul face parte din categoria “aşezărilor de vale largă” (ca şi Porumbacul de Jos, Arpaşul de Jos, Viştea de Jos, Şercaia, etc.). Ai să remarci şi aici, ca şi în alte părţi, casele bine înfipte în pământ, solide şi bine întreţinute, toate cu porţi înalte - case de oameni gospodari.
Ce poţi să vezi în Beclean?
Merită să mergi până la zona Lacuri, acesta fiind cel mai interesant loc din imediata apropiere a satului. Istoricii spun că, în timpul Imperiului Habsburgic aici a funcţionat o secţie a domeniilor imperiale, iar în perioada interbelică s-a transformat în secţie a Domeniilor Regale. Locuitorii din Ţara Făgăraşului numesc această zonă "La lacurile Beclean" datorită celor 17 hectare de lacuri în care se poate pescui păstrav şi crap. De asemenea, păstrându-se tradiţia de prin partea locului, turiştii au posibilitatea de a învăţa şi practica echitaţie.
Dacă îţi găseşti un loc bun de cazare aici, e bine să ai cu ce să te deplasezi până în satele şi comunele din apropiere, în care sunt multe alte lucruri de văzut.
Unde iţi poţi pune burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Lucica
Sâmbăta de Sus
Ca să ajungi la Sâmbăta de Sus din oraşul Făgăraş, mergi spre Est, treci de Beclean, ajungi la Sâmbata de Jos şi de-acolo cobori spre sud.
Ca şi Şinca Noua, Măliniş, Breaza şi Viştişoara, Sâmbăta de Sus este o “aşezare piemontală” - plasată la poalele munţilor Făgăraş.
Ce poti să vezi în Sâmbăta de Sus?
Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. Te aşteaptă la 9 km de complexul turistic Sâmbăta de Sus şi are o istorie impresionantă. Zidită în 1696 de către Constantin Brâncoveanu, mănăstirea a fost dărâmată de armata generalului Bukow în 1761. Între anii 1926-1936, mănăstirea a fost reconstruită în stil brâncovenesc. Acum, Mănăstirea Sâmbăta este cea mai mare, mai puternica şi mai bine organizată mănăstire ortodoxă a Ardealului, având peste 40 de călugări.
Biserica mănăstirii păstrează o colecţie impresionantă de 500 de icoane, marea majoritate pictate pe sticlă.
Ne întoarcem la o perspectivă mai laică asupra locaţiei şi aflăm că de la Sâmbăta de Sus ajungi într-o oră şi jumătate la cabana Valea Sâmbetei (de acolo ai trasee turistice pe munte vara şi pârtia de schi iarna, dar şi un drum uşor până la chilia părintelui Arsenie Boca).
Tot în Sâmbata de Sus poţi vedea un castel ridicat de Constantin Brâncoveanu, între anii 1653-1678.
Ce poţi vedea interesant în jurul Sâmbetei de Sus:
Castelul baroc construit de Samuel von Brukental în 1770 la Sâmbăta de Jos. Tot aici este şi herghelia de lipitani, cea mai importantă pepinieră de lipitani din Europa.
Unde iţi poţi pune burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa Trandafirilor
La Pensiunea Izvorul Sâmbăta
La Pensiunea Nicodor
Drăguş
Din oraşul Făgăraş, am făcut 25 de km până la Drăguş - sat mare, cu străzi pietruite sau asfaltate şi case semeţe, multe cu etaj, toate cu porţi înalte şi solide.
Ce trebuie să vezi şi să afli despre satul Draguş:
Chiar mai interesanţi decât casele în care trăiesc, sunt oamenii de aici. Cel mai de seamă, în zilele noastre, este meşterul cojocar Dumitru Sofonea, unul dintre cei mai mari păstrători ai tradiţiei acestui meşteşug din România. Trebuie să ajungi să-l cunoşti şi să-l vezi la lucru, în atelierul în care îşi coase bundiţele, “cheptarele înfundate”, ,,cheptăruţele”, cojoacele ,,ciobăneşti” şi câte altele.
Alt personaj celebru care s-a născut aici, de data asta cu mai bine de 100 de ani în urmă, este Ion Codru Drăguşanu (1818 - 1884), celebrul călător prin ţările Europei.
Şi, în fine, ca să-ţi faci o idee despre acest loc, e bine să ştii că, începând din 1929, Drăguş a fost ales să facă obiectul unei vaste cercetări sociologice, condusă de Dimitrie Gusti.
Ce poţi vedea interesant în jurul Drăguşului:
Din Drăguş ajungi în doi timpi si 5 km la herghelia Sâmbăta.
Spre mănăstirea Sâmbăta ai doar 8 km de parcurs. Şi merită drumul.
Unde iţi poţi pune burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa Bobeică
Lisa
De la Sâmbăta de Sus cobori spre Sud şi ajungi în Lisa, sat din categoria celor aşezate în vale.
Mai sălbatic parcă decât celelalte sate, are casele mai răsfirate decât tot ce-am văzut până acum. Lisa este locul din care vine binecunoscutul Octavian Paler.
Ce trebuie să vezi la Lisa:
De aici se ajunge imediat La Vâltori, locul în care poţi vedea cum ia naştere celebra cerga miţoasă. Procedeul - pe cât de ingenios, pe atât de complex - este o invenţie ce datează de peste 1000 de ani, de pe vremea dacilor. Merită să mergi şi să vezi atât procesul, cât şi expoziţia de cergi de La Vâltori.
Ce poţi vedea interesant în jurul Lisei:
La aproximativ 5 km de satul Breaza, aflat aproape de Lisa, pe dealul denumit “La cetate” sau “La Turn”, se află ruinele unei cetăţi feudale. Oamenii cred că este a lui Negru Vodă, întemeietorul Ţării Româneşti. Ca şi cum nu era de ajuns, tot aici au fost găsite vestigiile unei cetăţi dacice din secolul I i.e.n.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa cu Livadă
Gura Văii
Ajungi aici, după ce laşi maşina să înghită cam 15 km de şosea la Sud de Făgăraş.
Este un sat frumos, cu multă vegetaţie, străbătut de un pârâu, pe alocuri luat peste picior de podeţe întinse de localnici spre porţile lor.
Ce poţi vedea la Gura Văii:
Există aici o mănăstire de călugări, reînfiinţată în 1992 cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” pe vatra celei vechi. Construită din secolul XVIII, biserica veche a fost distrusă de trupele generalului Bukov in 1761.
Ce poţi vedea în jurul satului Gura Văii:
Oamenii la care vei trage în aceste locuri spun că îţi pot arăta toate locaţiile importante din zonă: La Sâmbăta de Sus (mănăstirea, castelul lui Brâncoveanu şi cabana Valea Sâmbetei), la Sâmbăta de Jos (celebra herghelie de cai şi ruinele castelului construit de Bruckenthal), la Berivoi (mănăstirea) şi aşa mai departe.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa Florilor
La Pensiunea Piticilor
La Pensiunea cu Meri
Dejani
Dupa 20 de km, la sud de oraşul Făgăraş, ajungi în frumoasa aşezare Dejani. “Aşezare piemontală”, ar spune specialiştii, înconjurată de munţi, acoperiţi de păduri dese. La Dejani, casele sunt în majoritate mari, cu etaj, răsfirate, cu garduri joase şi fără porţi înalte. Curţile sunt generoase, grădinile se întind pe suprafeţe întinse. Ochiul respiră în largul lui aici - nimic nu e înghesuit, îngust sau îngrămădit.
Ce poţi vedea la Dejani:
În primul rând, Mănăstirea Dejani.
Atestată documentar înainte de 1700, ea a fost distrusă în 1761, de armatele generalului Bukov şi rectitorită în ultimii ani, pe vatra celei vechi. Mănăstirea are hramul “Acoperământul Maicii Domnului” şi 8 călugări. Foarte frumoasă este biserica de lemn a mănăstirii - cele trei turle amintesc de stilul moldovenesc.
Mai departe şi mai puţin cuvioşi, păstrăvi bine crescuţi pot fi întâlniţi înotând, în păstrăvăria de la Dejani.
Ce poţi vedea în împrejurimi:
Avem informaţii din teren că localnicii sunt mai mult decât dispuşi să te ducă chiar şi până la cabana Valea Sâmbetei.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Vionela
La Pensiunea Viorica
La Pensiunea Cristiana
La Pensiunea Casa cu Brăduţi
La Pensiunea Gura de Rai
Bucium (comuna Şinca Veche)
Aşezat în sud-estul Făgăraşului, satul Bucium te aşteaptă la est de Dejani, între comunele Hârseni şi Şinca Veche. De cum vei ajunge în acest loc, îţi vei aminti descrierea făcută la începutul poveştii Casei cu Dor.
Ce poţi vedea în Bucium:
Mănăstirea Bucium, reînfiinţată în 1990, pe ruinele vechiului locaş, atestat documentar în 1737 şi ars din ordinul aceluiaşi general Bukov, trimis de împarăteasa Maria Teresa să înăbuşe manifestările creştinilor ortodocşi din Ţara Făgăraşului.
Muzeul de artă populară, unul dintre puţinele muzee particulare de această factură din ţară.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa cu Dor
Ohaba
Un sat pitoresc, cu case frumoase şi multă vegetaţie, situat la sud de Făgăraş şi aflat nu departe de satul Bucium.
Ce poţi vedea la Ohaba ?
Interesant este să vezi moara de apă din acest sat. Vei avea ocazia să ţi se explice cu lux de amănunte cum rezultă făina din grâu sau mălaiul din porumb.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Moara cu Noroc
Şinca Nouă
Satul Şinca Nouă se găseşte la sud-est de oraşul Făgăraş. Arătos sat, plasat în mijlocul unui peisaj superb, la poalele munţilor, fiind, deci, o “aşezare piemontală”, ca şi Sâmbăta de Sus. Se spune despre el că a fost format de creştinii ortodocşi, care au fugit din Şinca Veche pentru a-şi forma o comunitate proprie. Se mai spune că alt motiv a fost fuga de înrolare în armata austro-ungară. Acum, Şinca Nouă este sat european şi este în continuă dezvoltare. Cu toate acestea, datinile sunt păstrate cu sfinţenie - colindele, de exemplu, ocupă un loc de frunte. Etnologii explică păstrarea tradiţiilor în aceste locuri şi prin perpetuarea şezătorilor unde, în afara diverselor activităţi executate în comun, sătenii cântau balade, doine, cântece populare, jucau.
Ce poţi vedea la Şinca Nouă:
De aici, din Şinca Nouă, ai promisiunea gazdei că te va duce pâna la Valea Strâmbei şi la Mănăstirea din Stânca, dacă vremea e frumoasă.
Tot aici ai herghelie, unde poţi practica turism ecvestru.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa Oaden
Şoarş
Ajungi în comuna Şoarş, plecând din Făgăraş spre nord, la 11 Km distanţă. Topologic vorbind, Şoarş este ceea ce se poate numi o “aşezare de podiş”, aşezări care se dezvoltă în jurul unei cetăţi fortificate; casele acestor sate sunt din cărămidă sau piatră, solide şi grupate ordonat. Şoarş are o istorie veche de mai mult de 800 de ani.
Ce poţi să vezi în comuna Şoarş:
Biserica Evanghelică ridicată la începutul celei de-a 2-a jumătăţi a secolului al XV-lea şi atestată documentar prin doua indulgenţe papale, de la 1450 şi 1466.
Ce poţi vedea în jurul comunei Şoarş:
Gazda din Şoarş te poate conduce chiar până la Transfăgăraşan, dar şi mai aproape, la Cetatea de la Rodbav, datată la sfârşitul secolului al XV-lea şi la Biserica evanghelică săsească construită în jurul anului 1300.
Unde să-ţi pui burta la cale şi capul pe pernă:
La Pensiunea Casa Andradei