Doamna Lazea te anunţă încă de la început cum e aici, chiar fără să deschidă gura. O face prin placa de la poartă pe care scrie clar: Gura de Rai. Nu e departe de adevăr.
Casa înaltă, cu etaj, construită cu lemn, foarte mult lemn, este la o aruncătură de băţ de munţii împăduriţi pe care-i poţi saluta în fiecare dimineaţă de la balconul mare de la etaj. Priveliştea e minunată - cât vezi cu ochii, numai coame de deal, creste de munţi, copaci, multă iarbă verde şi flori prin grădini. Doamna Lazea are o curte foarte mare, pe care iarba se aşterne verde şi proaspătă de la un capăt la altul, iar masa cu băncuţe peste care veghează un acoperiă abia aşteaptă să iei loc la ea şi să mănânci la aer curat. Câteva băncuţe, mai încolo, sunt puse anume să te aşezi şi să admiri toate frumuseţile din jur.
De aici, de pe băncuţă poţi să vezi şi mănăstirea de la Dejani.
N-ar strica să te ridici şi să mergi să o vizitezi. Mănăstirea a fost rectitorită de credincioşii din sat şi din împrejurimi pe vatra celei distruse de generalul Bukov, dar ai să mai vezi pe alocuri vechile fundaţii.

Întors de la mănăstire, întreab-o pe doamna Lazea ce găteşte mai bine. Eu am făcut lucrul ăsta, iar ea mi-a răspuns cum probabil îţi va spune şi ţie: “De toate”. Aşa că îţi sugerez să-i spui să-ţi gătească gâsca (ţi se va părea ciudat că făgărăşenii nu se referă la binecunoscuta pasăre când spun gâsca, ci la mămăliga cu brânză şi smântână aşezate în câte straturi vrei - un adevărat deliciu care se desăvârşeşte la cuptor). Sau spune-i să-ţi aranjeze un bulz ciobănesc cu brânză de burduf luată direct de la stână şi învelită într-un bulgăre de mămăligă, care se pune şi el la cuptor. Nici tradiţionalele sarmale cu mămăliguţă aburindă nu sunt un secret pentru doamna Lazea, sau tocana sau salata de ceapă roşie de Făgăraş - o invenţie culinară de excepţie, ceva de care te vei îndragosti iremediabil. Se înscriu la concurs apoi toate celelalte feluri de mâncare care îţi mai trec ţie prin cap. Câştigătoare vor fi toate.

Tot ascultând-o pe doamna Lazea, intrăm în casă şi nimerim într-un salon imens, tot numai lemn, foarte plăcut aranjat (are chiar şi un bar) şi foarte potrivit pentru seri în care poţi să te distrezi cu prietenii tăi cum vrei. Apropo de prieteni, ăsta e un loc excelent pentru gaşcă - aveţi la dispoziţie 4 camere - deci 8 locuri - fiecare amenajate în alt fel (doar una în stil tradiţional). Camerele sunt plăcute, garnisite cu lemn şi confortabile. Gazda le prezintă cu mândrie uşor înecată de emoţie. Vioaie şi cu picioarele pe pământ, ne plimbă imediat prin toate locurile; nu stă o clipă locului, iar prezentarea este rapidă şi la obiect - dacă e să mă gândesc la proverbul “nu sta, că-ţi stă norocul”, atunci cred că doamna Lazea ar trebui să fie extrem de norocoasă. Şi uitându-mă în jur, n-aş zice că n-am dreptate.

Vorbind cu ea (în fugă), aflu un lucru important pentru tine şi prietenii tăi: dacă vreţi să rămâneţi singuri cuc în vilă, nu-i nici o problemă - doamna Lazea vă dă cheia şi, gata!, n-o mai vedeţi. Asta e valabil şi cu mâncarea, dacă vreţi să gătiţi singuri, ea e perfect de acord să vă facă rost de cele mai bune şi sănătoase ingrediente - de la legume la carne de pasăre, de porc etc. - şi de restul vă ocupaţi voi cum vă place.
În rest, ce să spun, merită să vii să iei o Gură de Rai! Şi de aer proaspăt în împrejurimile astea de basm.